Developer profile:

Sony Ericsson

Sony Ericsson a fost o companie specializata in producerea de telefoane mobile, detinuta de companiile Sony si Ericsson in proportii de 50/50.

  Sony Ericsson Mobile Communications a fost fondata pe 1 octombrie 2001. Principalul motiv pentru crearea noii companii a fost ca telefoanele mobile Sony si Ericsson, fiind in general niste dispozitive decente, pierdeau in concurenta cu aparatele Nokia. Denumirea dubla a companiei se explica si prin faptul ca ambii fondatori au cote parti egale, adica 50%. Toate aspectele ce tin de partea tehnica i-au revenit companiei Ericsson, iar marketingul si designul - Sony.

   Cele doua companii activau pe piata de telefonie mobila de la mijlocul anilor '90, fiecare din ele avand o istoria bogata in urma sa. Ericsson era un jucator experimentat in domeniu, concurand cu astfel de giganti ca Nokia, Motorola, Siemens si tintind spre pozitiile de lider. La randul sau, Sony era un nume greu in domeniul electronicelor, insa cu o pondere foarte mica in comunicatiile mobile. Telefoanele Sony nu se puteau lauda cu o autonomie a bateriei prea buna, iar acest criteriu conta mult in perioada data. De asemenea, dispozitivele sale aveau o fiabilitate scazuta si o navigatie complicata, inovatiile precum jog wheel-ul fiind apreciate de putini utilizatori.

   Telefoanele produse de Ericsson, in schimb, aveau caracteristici superioare atat fata de modelele Sony, cat si fata de cele ale concurentilor. Eforturile de marketing slabe insa, tineau realizarile companiei in umbra principalului rival - Nokia. Suedezii au facut incercari repetate de a impresiona cumparatorii cu telefoane solide care sa reziste la apa si la impacturi puternice, dar au prezentat si modele stilate ca Ericsson T20 si T28. Acestea au reusit sa atraga atentia asupra brandului Ericsson, dar insuficiente pentru a-l urca printre primii 5 producatori. 

   Asadar, Sony si Ericsson erau doua companii cu un potential enorm in domeniul telefoniei mobile, dar care aveau sanse mici sa intreaca astfel de colosi ca Nokia si Motorola, daca isi continuau activitatea separat. 
Unificarea eforturilor celor doi producatori avea ca scop crearea unor telefoane de top care ar utiliza tehnologii mobile verificate in timp cu divertismentul multimedia, aspect care abia incepuse a se dezvolta. Noile produse urmau sa fie propulsate de un motor de marketing puternic si competitiv.  

   De la momentul anuntului despre alipirea companiilor si pana la lansarea primului telefon a trecut 1 an. Toata aceasta perioada compania a lucrat in pierdere, deoarece a fost destul de dificil sa combine doua baze ale unor producatori atat de diferiti. In 2002, a fost lansat Sony Ericsson T68i, un model care pastrase mai multe caracteristici de la Ericsson, decat de la Sony. Noul terminal nu doar arata ca modelul Ericsson T68, dar pastrase si functii similare acestuia (portul infrarosu, Bluetooth, ecran dotat cu 256 de culori, E-mail si MMS). Principala deosebire era suportul cu ajutorul caruia putea fi conectata o camera de fotografiat externa. Numele rasunatoare ale fondatorilor au asigurat succesul brandului nou.

   Primul succes major al companiei a fost Sony Ericsson T610, recunoscut ca cel mai bun telefon din anul 2004. Ecranul acestui dispozitiv avea 65000 de culori, spre deosebire de telefonul propus de Nokia in acelasi an, care avea numai 4096 de culori.  

   In 2005, compania a inceput sa promoveze cateva linii de telefoane mobile. Cele mai cunoscute din ele sunt Walkman si Cyber-shot, care au facut compania sa triumfe desupra concurentilor in 2005. Modelul W800, denumit si Walkman, se adresa in primul rand melomanilor, in timp ce K750 tinte segmentul de persoane pasionate de fotografie. Spre deosebire de alte telefoane existente pe piata la acel moment, ambele terminale Sony Ericsson ofereau camere foto de o calitate comparabila cu cea a aparatelor foto compacte.

   Chiar daca produsele create de tandemul Sony Ericsson s-au bucurat de recunoastere, ele nu au reusit insa sa tina pasul cu numeroasele inovatii impuse de competitori. In 2011, dupa zece ani de colaborare, cele doua companii au decis sa-si continue activitatea separat. Sony a rascumparat cele 50% de la Ericsson si a redenumit compania in Sony Mobile Communications.